1 |
A băga
|
2 |
A băga(pe cineva) la întristare expr. a aresta (pe cineva), a băga (pe cineva) la închisoare.
|
3 |
A băga(pe cineva) la second-hand expr. a face (pe cineva) de râs, a-i face (cuiva) rău.
|
4 |
A băga(pe cineva) în cerneală expr. (intl.) a face (cuiva) dosar de trimitere în judecată.
|
5 |
A băga(cuiva) fluturașii în cap expr. a zăpăci (pe cineva).
|
6 |
A băga(pe cineva) sub masă expr. 1. a îmbăta (pe cineva). 2. a ieși victorios dintr-o dispută; a învinge (pe cineva) într-o dispută.
|
7 |
A băga(pe cineva) la second-hand expr. a face (pe cineva) de râs, a-i face (cuiva) rău
|
8 |
A băga(ceva) în boale expr. a murdări un obiect în așa fel încât să nu mai poată fi curățat perfect.
|
9 |
A băga(pe cineva) la întristare expr. a aresta (pe cineva), a băga (pe cineva) la închisoare. verb tranzitiv abăga
|
10 |
A băga(pe cineva) la second-hand expr. a face (pe cineva) de râs, a-i face (cuiva) rău. verb tranzitiv abăga
|
11 |
A băga(ceva) în boale expr. a murdări un obiect în așa fel încât să nu mai poată fi curățat perfect. verb tranzitiv abăga
|
12 |
A băga(pe cineva) în cerneală expr. (intl.) a face (cuiva) dosar de trimitere în judecată. verb tranzitiv abăga
|
13 |
A băga(cuiva) fluturașii în cap expr. a zăpăci (pe cineva). verb tranzitiv abăga
|
14 |
A băga(pe cineva) sub masă expr. 1. a îmbăta (pe cineva). 2. a ieși victorios dintr-o dispută; a învinge (pe cineva) într-o dispută. verb tranzitiv abăga
|
15 |
A băga(pe cineva) la second-hand expr. a face (pe cineva) de râs, a-i face (cuiva) rău verb tranzitiv abăga
|
16 |
A băga(pe cineva) la întristare expr. a aresta (pe cineva), a băga (pe cineva) la închisoare. verb tranzitiv abăga
|
17 |
A băga(pe cineva) la second-hand expr. a face (pe cineva) de râs, a-i face (cuiva) rău. verb tranzitiv abăga
|
18 |
A băga(ceva) în boale expr. a murdări un obiect în așa fel încât să nu mai poată fi curățat perfect. verb tranzitiv abăga
|
19 |
A băga(pe cineva) în cerneală expr. (intl.) a face (cuiva) dosar de trimitere în judecată. verb tranzitiv abăga
|
20 |
A băga(cuiva) fluturașii în cap expr. a zăpăci (pe cineva). verb tranzitiv abăga
|
21 |
A băga(pe cineva) sub masă expr. 1. a îmbăta (pe cineva). 2. a ieși victorios dintr-o dispută; a învinge (pe cineva) într-o dispută. verb tranzitiv abăga
|
22 |
A băga(pe cineva) la second-hand expr. a face (pe cineva) de râs, a-i face (cuiva) rău verb tranzitiv abăga
|
23 |
A băga(ceva) în boale expr. a murdări un obiect în așa fel încât să nu mai poată fi curățat perfect. substantiv feminin abăga
|
24 |
A băga(pe cineva) la întristare expr. a aresta (pe cineva), a băga (pe cineva) la închisoare. verb tranzitiv abăga
|
25 |
A băga(pe cineva) la second-hand expr. a face (pe cineva) de râs, a-i face (cuiva) rău. verb tranzitiv abăga
|
26 |
A băga(ceva) în boale expr. a murdări un obiect în așa fel încât să nu mai poată fi curățat perfect. verb tranzitiv abăga
|
27 |
A băga(pe cineva) în cerneală expr. (intl.) a face (cuiva) dosar de trimitere în judecată. verb tranzitiv abăga
|
28 |
A băga(cuiva) fluturașii în cap expr. a zăpăci (pe cineva). verb tranzitiv abăga
|
29 |
A băga(pe cineva) sub masă expr. 1. a îmbăta (pe cineva). 2. a ieși victorios dintr-o dispută; a învinge (pe cineva) într-o dispută. verb tranzitiv abăga
|
30 |
A băga(pe cineva) la second-hand expr. a face (pe cineva) de râs, a-i face (cuiva) rău verb tranzitiv abăga
|
31 |
A băga(pe cineva) la întristare expr. a aresta (pe cineva), a băga (pe cineva) la închisoare. verb tranzitiv abăga
|
32 |
A băga(pe cineva) la second-hand expr. a face (pe cineva) de râs, a-i face (cuiva) rău. verb tranzitiv abăga
|
33 |
A băga(ceva) în boale expr. a murdări un obiect în așa fel încât să nu mai poată fi curățat perfect. verb tranzitiv abăga
|
34 |
A băga(cuiva) fluturașii în cap expr. a zăpăci (pe cineva). verb tranzitiv abăga
|
35 |
A băga(pe cineva) în cerneală expr. (intl.) a face (cuiva) dosar de trimitere în judecată. verb tranzitiv abăga
|
36 |
A băga(pe cineva) sub masă expr. 1. a îmbăta (pe cineva). 2. a ieși victorios dintr-o dispută; a învinge (pe cineva) într-o dispută. verb tranzitiv abăga
|
37 |
A băga(pe cineva) la second-hand expr. a face (pe cineva) de râs, a-i face (cuiva) rău verb tranzitiv abăga
|
38 |
A băga(cuiva) fluturașii în cap expr. a zăpăci (pe cineva). substantiv neutru abăga
|
39 |
A băga(cuiva) fluturașii în cap expr. a zăpăci (pe cineva). substantiv neutru abăga
|
40 |
A băga(cuiva) fluturașii în cap expr. a zăpăci (pe cineva). substantiv masculin abăga
|
41 |
A băga(pe cineva) la întristare expr. a aresta (pe cineva), a băga (pe cineva) la închisoare. substantiv feminin abăga
|
42 |
A băga(pe cineva) sub masă expr. 1. a îmbăta (pe cineva). 2. a ieși victorios dintr-o dispută; a învinge (pe cineva) într-o dispută. substantiv feminin abăga
|
43 |
A băga(pe cineva) sub masă expr. 1. a îmbăta (pe cineva). 2. a ieși victorios dintr-o dispută; a învinge (pe cineva) într-o dispută. substantiv feminin abăga
|
44 |
A băga(pe cineva) la second-hand expr. a face (pe cineva) de râs, a-i face (cuiva) rău substantiv neutru abăga
|
45 |
A băga(pe cineva) sub masă expr. 1. a îmbăta (pe cineva). 2. a ieși victorios dintr-o dispută; a învinge (pe cineva) într-o dispută. invariabil abăga
|
46 |
A băgaa scoate
|
<< băgá de seámă | băgáre de seámă >> |